Introducere
Gapminder identifică concepțiile greșite sistematice despre tendințele și proporțiile globale importante și folosește date de încredere pentru a dezvolta materiale didactice ușor de înțeles, pentru a scăpa de aceste concepții greșite.
Gapminder este o fundație suedeză independentă, fără afiliere politică, religioasă sau economică, a cărei misiune declarată este „de a lupta împotriva ignoranței devastatoare cu o viziune asupra lumii bazată pe fapte, pe care toată lumea o poate înțelege”. A fostfondată în Stockholm în 25 februarie 2005 de către Ola Rosling, Anna Rosling Rönnlund și Hans Rosling (autorii cărții “Factfulness”).
De la fondare, Gapminder a dezvoltat mai multe modalități inovatoare de vizualizare a datelor. Software-ul care generează diagrame cu bule animate, numit Trendalyzer, a fost achiziționat de către Google în 2007, iar echipa Gapminder s-a mutat la sediul Google din California, integrând Trendalyzer în infrastructura Google și îmbunătățind căutarea Google pentru a afișa rezultate mai bune pentru statistici globale de la furnizorii de date ample. În 2010, Anna și Ola s-au întors la Gapminder pentru a dezvolta materiale didactice gratuite. Pentru a stabili prioritățile, au decis să studieze ce concepții greșite au oamenii. Astfel au descoperit că oamenii se înșelau în ceea ce privește aproape tot ce au testat și astfel s-a născut Proiectul Ignoranță, cu misiunea de a încerca să afle concepțiile greșite ale oamenilor și motivul din spatele acestora. Ulterior, au dezvoltat materiale pentru a ajuta oamenii să-și îmbunătățească cunoștințele pe baza unor fapte.[1]
[1] https://www.gapminder.org/about/about-gapminder/history/, accesat în septembrie 2021
Utilizarea platformei
Utilizarea platformei este gratuită și foarte ușoară. Software-ul care generează graficele se accesează fie din partea dreapta sus a website-ului, apăsând butonul Resources, fie navigând în josul paginii și apăsând butonul “Understanding a changing world”. Prima variantă generată va fi o diagramă cu bule animate (figura de mai jos), care împarte populația lumii în 4 niveluri de venit (exprimat în dolari pe persoană / zi, ajustat cu diferențele de preț). Informațiile de pe axele OX și OY pot fi schimbate apăsând pe săgețica din dreptul denumirii acestora (platforma pune la dispoziție o grămadă de opțiuni).
În exemplul ilustrat mai jos, țările lumii au fost redate schematic (cu ajutorul acelor bule colorate) în funcție de speranța de viață (exprimată în ani) și venit (PIB per capita, $/an preț ajustat). Fiecare bulă reprezintă o țară, iar culoarea acestora diferă în funcție de regiunea geografică (albastru = Africa, roșu = Asia, galben = Europa, verde = America). De asemenea, mărimea (diametrul) bulei este direct proporțională cu numărul de locuitori ai țării respective. Datele despre populație provin de la ONU, cele despre PIB de la Banca Mondială, iar cele despre speranța de viață de la IHME, toate actualizate de Gapminder.
Când se dă click pe o bulă apare denumirea țării respective și sunt indicate mai precis (prin linii punctate) valorile pe axele OX și OY. De asemenea, dacă se apasă pe butonul Play (din colțul din stânga jos) se vor observa schimbările de-a lungul timpului (din 1800 până în 2019). În partea dreaptă a graficului există o serie de butoane care permit efectuarea unor căutări (click pe iconița Find), ajustări ale opacității, valorilor de pe axe, etichetelor, etc. (click pe iconița Options), eliminarea liniilor punctate (click pe iconița Present) și plasarea graficului pe întregul ecran (click pe iconița Expand pentru full screen, respectiv apăsați butonul Esc pentru a reveni la ecranul normal).
În afară de redarea informațiilor cu ajutorul unor bule colorate, platforma Gapminder poate genera și grafice de tip distribuție Gauss, plasare pe hartă, tendințe, diagramă cu bare sau piramida vârstelor. Aceste opțiuni se regăsesc fie sub diagrama cu bule, fie prin click în partea stângă sus a website-ului, apăsând pe Bubbles (va apărea un meniu cu opțiunile Income, Maps, Trends, Ranks, Ages și Spreadsheet).
Gapminder poate fi folosit atât online (accesând https://www.gapminder.org/), cât și offline (aici https://www.gapminder.org/tools-offline/ instrucțiunile pentru download pentru Windows, Mac sau Linux). De asemenea, platforma pune la dispoziție (în mod gratuit) acces la o serie de slide-uri care pot fi preluate și folosite în propriile prezentări. Aceste slide-uri apar în prezentările publice și discuțiile TED susținute de Gapminder.
Pe lângă cele prezentate până acum, Gapminder mai pune la dispoziție două instrumente foarte interesante și utile: The Worldview Upgrader (un instrument educațional distractiv creat pentru a ajuta oamenii să scape de concepțiile greșite sistematice comune despre dezvoltarea globală; utilizatorii pot răspunde la o serie de întrebări, aflând după fiecare răspuns dacă este corect sau greșit ceea ce cred și cum au răspuns ceilalți oameni) și Dollar Street (o bază de date cu poze, care ilustrează o serie de lucruri și aspecte din viața de zi cu zi a oamenilor de pe glob, într-o abordare de tipul unei străzi ordonate după venituri, pornind de la cei mai săraci – în partea stângă către cei mai bogați – în partea dreaptă).
Concluzie
Gapminder este despre lume și despre modul în care o înțelegem. Platforma produce materiale didactice gratuite pentru a face lumea ușor de înțeles pe baza unor statistici de încredere, considerând că oamenii vor lua decizii mai bune dacă înțeleg corect lumea din jurul lor și tendințele / proporțiile globale.
Cum poate fi utilizat Gapminder în educație? Informațiile oferite de această platformă sunt utile pentru: a demonstra că există țări pe toate cele 4 niveluri de venit, însă majoritatea se află la mijloc; a observa care este poziția socio-economică a unei anumite țări în relație cu restul lumii și cum se schimbă lucrurile; a înțelege evoluția de la un nivel de venit la altul și cum se desfășoară viața în acel context; a conștientiza că stereotipurile culturale și religioase sunt inutile dacă vrem să înțelegem lumea și pentru a pricepe că lumea va continua să se schimbe, motiv pentru care trebuie să ne actualizăm constant, de-a lungul vieții, cunoștințele și viziunea despre aceasta. Așadar, să fim realiști în ceea ce privește nivelul cunoștințelor noastre, să fim pregătiți să ne schimbăm opinia dacă descoperim informații noi, să fim curioși și să căutăm activ informații, să le acceptăm și pe cele care nu se potrivesc cu opinia noastră și să încercăm să le înțelegem implicațiile. Pentru că, atunci „când avem o perspectivă asupra lumii bazată pe evidențe, putem observa că lumea nu este atât de rea precum pare și putem să ne gândim ce putem face ca s-o facem și mai bună”.[2]
[2] Hans Rosling, Ola Rosling, Anna Rosling Rönnlund (2018), Factfulness: zece motive pentru care interpretarăm greșit lumea și de ce lucrurile stau mai bine decât crezi, editura Publica, p. 298
0 Comments